Dereglări ginecologice
Infecții ale tractului genital
Dereglările menstruale și alterările secvenței de mucus pot fi cauzate
de asemenea de dereglări ginecologice precum anormalități anatomice,
neoplazie sau afecțiuni inflamatorii.
Următoarea cauză frecventă a dereglărilor de
fertilitate este reprezentată de procesele inflamatorii care apar ca
rezultat al infecțiilor tractului genital (ITG), care au în principal
origine în bolile cu transmitere sexuală. Enzimele microbiene care
degradează mucinul sunt asociate cu infecțiile cu transmisie sexuală și
sunt produse de microorganisme dăunătoare. Aceste enzime vor altera
coabitarea reciproc benefică care există de obicei între comensale precum
Lactobacillus, care utilizează glicogenul ca sursă de energie și
contribuie la refacerea naturală a mucinului prin producerea de enzime
care degradează mucinul precum sialidaze. Moleculele de mucin vor fi
parțial sau complet degradate de enzimele microbiene. Aceste molecule
dictează proprietățile reologice care determină cantitatea și vâscozitatea
mucusului, astfel încât aceste proprietăți se vor schimba ca răspuns la
enzimele produse de organismene microbiene din tractul genital (37).
O femeie care își cunoaște secvența de mucus atunci
când este sănătoasă va putea recunoaște timpuriu o infecție a tractului
genital. Acestea determină de obicei o secreție continuă ale cărei
caracteristici vor depinde de agentul etiologic care a cauzat infecția. În
general, o secvență ovulatorie este indentificată, dar este asociată cu o
SIB cremoasă și lipicioasă. Infecțiile simptomatice (mâncărime și o
secreție caracteristică) sunt de obicei produse de ciuperci, bacterii sau
paraziți. Infecțiile cu Chlamydia trachomatis, cu o incidență de 13% la
cuplurile infertile și asociate adesea cu o patologie a trompelor
falopiene, (30, 34) vor fi asimptomatice sau prezente cu o umezeală
continuă și cu grade diferite de durere pelviană. Infecția poate indica de
asemenea o secreție micropurulentă asociată cu secreția de mucus.
Identificarea din timp a acestei infecții și tratamentul la timp poate
preveni dereglări de fertilitate. |
Human spermatozoa from infected male patient
with Ct |
 |
Secreția continuă: infecții simptomatice cauzate de
ciuperci și bacterii
S-a arătat că aceste infecții determină procese
inflamatorii pelviene și sunt asociate cu avorturi spontane. Studiile
recente au indicat faptul că structura rețelei dintre fibrele de mucin
este suficient de mare pentru ca viruși mici, precum human papiloma virus
(HPV), asociat cu neoplazia cervicală, să pătrundă nestingheriți prin
mucus. Bacteriile producătoare de vaginite bacteriene, microplasmele,
trichomonas vaginalis și gardenella, printre altele, trebuie avute în
vedere când apar secvențe neobișnuite de mucus sau neregularități
menstruale. În această situație, ambii membri ai cuplului trebuie tratați
pentru a restabili starea sănătoasă.
Secreția continuă: infecții simptomatice cauzate de
virus (HPV), Chlamydia
Incidența Chlamydia trachomatis în grupuri de bărbați
și femei și la cupluri cu sau fără avorturi în primul trimestru
Pilula contraceptivă
Dereglările hormonale pot fi de asemenea iatrogenice,
determinate de pilula contraceptivă sau de terapia hormonală. Femeile care
renunță la anticoncepționale vor prezenta cicluri scurte cu o fază luteală
scurtă, absența unei secvențe de mucus bine definite, care indică
anovulație, (21) răspuns slab de mucus datorită deteriorării epiteliului
cervical și a unui flux menstrual slab datorat alterării căptușelii
uterine. Dereglări majore ale ciclului, care durează mai mult de șapte
cicluri (lungimea ciclului > 35 de zile sau faza luteală < 10 zile,
temperatură bazală monofazică sau cicluri anovulatorii) apar frecvent la
femei după oprirea pilulei anticoncepționale. De asemenea, a fost
demonstrat că în comparație cu metodele contraceptive mecanice utilizate
în trecut, femeile care utilizează pilule au o rată lunară mai mică de
concepție în timpul primelor trei luni și un procentaj mai mic între a
patra și a zecea lună după oprirea pilulei (13, 14 și 16).
Concluzii
Autocunoașterea, dobândită prin învățarea MOB este un
instrument neprețuit pentru femeile care doresc să aibă un sistem
reproductiv sănătos. Astfel, identificarea cauzelor medicale și de mediu
care determină secvențe menstruale anormale poate furniza informații cu
privire la cauzele celor mai frecvente dereglări de fertilitate.
Dianosticarea din timp a acestor alterări, care poate fi obținută prin
conștientizarea propriei fertilități nu numai că va avea un efect pozitiv
asupra dereglărilor de fertilitate, dar ar putea ajuta la diagnosticarea
și tratamentul altor patologii, precum condiții metabolice, dereglări
endocrine, alterări anatomice, afecțiuni inflamatorii pelviene sau chiar
neoplazie. Mai mult, secvența ciclului menstrual ar trebui avută în vedere
în procesul clinic de decizie.
Referințe
1. Barbieri RL. Infertility. In: S.S. Yen and R.B. Jaffe, Editors,
Reproductive Endocrinology, WB Saunders, Philadelphia (1999), pp.
562-593
2. Barros, C., Arguello, B., Jedlicki, A., Vigil, P. and Herrera,
E. Scanning Electron Microscope Study oh Human Cervical Mucus. Gam
Res 12:85-89, 1985
3. Billings EL., Billings JJ., Brown JB. Burger HG Symptoms and
hormonal changes accompanying ovulation. Lancet 1: 282-4,1972
4. Billings EL., Billings JJ., Catarinich M., Billings Atlas of
the Ovulation Method, Pub. Ovulation Method Research and Reference
Centre of Australia, 1989
5. Blackwell LF, Brown JB, Cooke DG. Definition of the potentially
fertile period from urinary steroid excretion rates. Part II. A
threshold value for pregnanediol glucuronide as a marker for the
end of the potentially fertile period in the human menstrual cycle.
Steroids 1998; 63: 5-13
6. Brown J.B., Blackwell L.F., Holmes J., and Smyth K. , New assays
for identifying the fertile period. Int J Gynecol Obstet Suppl.
1 (1989), pp. 111–122.
7. Brown J. Ovarian Activity and Fertility and the Billings Ovulation
Method In: Studies on Human Reproduction. Ovulation Method Research
and Reference Centre of Australia, Melbourne, 2000
8. Ceric, F., Riquelme, R., Pinto, E., and Vigil, P. Scanning Electrón
Microscope (SEM) study of cervical mucus during the preovulatory
period.
9. Clark R. The somatogenic hormones and insulin- like growth factor
I: Stimulators of lynphopoyesis and immune function. Endocr. Rev.
18: 157, 1997
10. Gipson IK. Mucins of the human endocervix. Front Biosci. 2001
Oct 1; 6:D1245-55. Review.
11. Gipson IK, Ho SB, Spurr-Michaud SJ, Tisdale AS, Zhan Q, Torlakovic
E, Pudney J, Anderson DJ, Toribara NW, Hill JA 3rd. Mucin genes
expressed by human female reproductive tract epithelia. Biol Reprod.
1997 Apr;56(4):999-1011.
12. Gipson I., Moccia R., Spurr Michaud S., Argueso P., Gargiulo
A., Hill J., Gwynneth D., Keutmann H. The amount of MUC 5B mucin
in cervical mucus peaks at midcycle. J Clinical Endocrinology and
Metabolism 86:594-600, 2001
13. Gnoth C, Frank-Herrmann P, Schmoll A, Godehardt E, Freundl
G. Cycle characteristics after discontinuation of oral contraceptives.
Gynecol. Endocrinol. 16:307-17, 2002
14. Kolstad HA, Bonde JP, Hjollund NH, Jensen TK, Henriksen TB,
Ernst E, Giwercman A, Skakkebaek NE, Olsen J. Menstrual cycle pattern
and fertility: a prospective follow-up study of pregnancy and early
embryonal loss in 295 couples who were planning their first pregnancy.
Fertil Steril 71(3):490-6,1999
15. Koutras DA. Disturbances of menstruation in thyroid disease.
Ann N Y Acad Sci 1997 Jun 17;816:280-4
16. Linn S, Schoenbaum SC, Monson RR, Rosner B, Ryan KJ. Delay
in conception for former 'pill' users. JAMA 247(5):629-32, 1982
17. Mc Natty KP, Sawers R S. Relationship between the endocrine
environment within the graafian follicle and the subsequent secretion
of progesterone by human granulosa cells in culture. J. Endocrinol.
66: 391, 1975
18. Moniaux N, Escande F, Porchet N, Aubert JP, Batra SK..Structural
organization and classification of the human mucin genes. Front
Biosci. 2001 Oct 1;6:1192-206. Review.
19. Morales, P., Rocco, M., and Vigil, P. Human cervical mucus:
relationship between biochemical characteristics and ability to
allow migration of spermatozoa. Hum. Reprod. 8:78-83, 1993
20. Olmsted SS, Padgett JL, Yudin AI, Whaley KJ, Moench TR, Cone
RA. Diffusion of macromolecules and virus-like particles in human
cervical mucus. Biophys J. 2001 Oct; 81(4):1930-7.
21. Pinkerton GD, Carey HM, Post-pill anovulation. Med. J. Aust.
8:220-2, 1976
22. Stadtmauer LA, Wong BC, Oehninger S. Should patients with polycystic
ovary syndrome be treated with metformin?: Benefits of insulin sensitizing
drugs in polycystic ovary syndrome-beyond ovulation induction. Hum.
Reprod. 2002 Dec; 17(12):3016-26.
23. Steinberger E., Rodriguez Rigau LJ, Ayala C, and Smith K. Consequences
of Hyperandrogenism during Adolescence on the Ovarian Function of
the Adult Female. In: Reproductive Medicine. G. Frajese, E. Steinberger
and L. Rodriguez-Rigau, Eds. Raven Press, New York, pp 149-154,
1993.
24. Vigil P., Blackwell L., Kerr B., Véliz L., Gormaz G.,
Brown J.: Use of the Ovarian Monitor in the diagnosis of ovarian
function. Proc. 16th World Congress on Fertility and Sterility.
54th Annual Meeting of the American Society for Reproductive Medicine.
San Francisco, California, USA, 1998.
25. Vigil P., Blackwell L., Riquelme R., Véliz L., Gormaz
G., Brown J.: Use of the Ovarian Monitor in a Natural Family Planning
Program. Proc. 19th World Congress of International Federation of
Catholic Medical Associations (F.I.A.M.C.). New York, USA, 1998.
26. Vigil P., Ceric F., Pinto E., Riquelme R., Godoy S., Kauak
S. Oestrogenic cervical mucus subtypes related to ovulation. Proc.
7th World Congress of Gynecological Endocrinology. Buenos Aires,
Argentina, 1999
27. Vigil P., Kolbach M., Aglony M., Steinberger E., Kauak S.,
Villarroel L. Ovarian Dysfunction in Young Women. Proc. 16th World
Congress on Fertility and Sterility. 54th Annual Meeting of the
American Society for Reproductive Medicine. San Francisco, California,
USA, 1998
28. Vigil P., Kolbach M., Aglony M., Kauak S, Villarroel L. Hiperandrogenismo
e irregularidades menstruales en mujeres jóvenes. Revista
Chilena de Obstetricia y Ginecología 1999; 64 (5): 389-394.
29. Vigil P., Kolbach M., Aglony M, Steinberger E., Kauak S., Villarroel
L. Ovarian Dysfunction in Young Women. Proc. XII World Congress
of Pediatric and Adolescent Gynecology. Helsinki, Finland, 1998.
30. Vigil P., Morales P., Tapia A., Riquelme R., Salgado AM. Chlamydia
Trachomatis infection in male partners of infertile couples: Incidence
and sperm function. Andrologia 34: 155-161. 2002.
31. Vigil P., Pérez A., Neira J., Morales P. Post-partum
cervical mucus: biological and rheological properties. Hum Reprod
6(4):457-479, 1991.
32. Vigil P., Rodriguez-Rigau L., Palacios X., Kauak S., Morales
P. Diagnosis of menstrual disorders in adolescence. In: Reproductive
Medicine. G. Frajese, E. Steinberger and L. Rodriguez-Rigau, Eds.
Raven Press, New York, pp 149-154, 1993.
33. Vigil P., Riquelme R., Kerr B., Undurraga S., Morales P. Características
del ciclo menstrual en mujeres jóvenes. V Simposium International
sobre Avances en Regulación Natural de la Fertilidad, Madrid
– España 1996
34. Vigil P., Tapia A., Zacharias S., Riquelme R., Salgado AM and
Varleta J. First-trimester pregnancy loss and active Chlamydia trachomatis
infection: correlation and ultrastructural evidence. Andrologia
34: 1-6. 2002.
35. Vigil P., Riquelme R., Kerr B., Véliz L., Blackwell
L. Características del Ciclo Menstrual en Mujeres Jóvenes.
Proc. IX Reuniuón Anual de la Sociedad Chilena de Reprodcción
y Desarrollo y I Congreso de la Sociedad Chilena de Fertilidad.
La Serena, Chile, 1998.
36. Vigil, P., Merino, P., del Río, P., Kauak, S., González,
J. Hiperinsulinismo y resistencia insulínica en mujeres jóvenes.
Proc. Congreso Chileno de Obstetricia y Ginecología, 2001.
37. Wiggins R, Hicks SJ, Soothill PW, Millar MR, Corfield AP Mucinases
and sialidases: their role in the pathogenesis of sexually transmitted
infections in the female genital tract. Sex Transm Infect. 2001
Dec; 77(6):402-8. Review
|
