Introducere
Fertilitate este o stare biologică trecătoare care
depinde de potențialul fertil al cuplului. Pe durata de viață a unei
femei, ovarul va trece prin diferite stări de secreție hormonală și
ovulație. Conceptul de ciclu ovarian văzut ca un continuum ia în
considerație faptul că toate tipurile de activitate ovariană întîlnite pe
durata vieții reproductive sunt răspunsuri normale la diferite condiții de
mediu pentru a asigura sănătatea mamei și a copilului.
În primii doi ani după menarhă, pot apărea ocazional
cicluri anovulatorii. Oricum, în perioada care urmează, un ovar sănătos va
indica ovulații lunare regulate, caracterizate prin cicluri cu durata
cuprinsă între 25 și 35 de zile (32, 33 și 35). Ciclurile ovulatorii sunt
întrerupte în mod normal doar de sarcină și alăptare. Activitatea
ovulatorie normală și fertilitatea sunt restaurate după sarcină și
alăptare, dar stresul sau efortul fizic excesiv pot avea ca rezultat o
disfuncție ovulatorie cronica, care necesită terapie. Ciclurile
anovulatorii apar frecvent pe măsură ce se apropie menopauza. Acesta este
un element previzibil în cadrul vieții reproductive a femeii.

Utilizarea monitorului ovarian a făcut posibilă identificarea
variațiilor hormonale în timpul diferitelor perioade ale vieții unei femei
și corelarea acestor schimbări cu secvențele de mucus (5, 6, 7). În acest
scop, au fost înregistrate mii de măsurători, inclusiv în Chile. Aceste
investigații au produs o cantitate enormă de informație (24, 24).
Cantitatea și tipul de mucus secretat de cervix se modifică în timpul
ciclului ovarian ca răspuns la nivelurile hormonale fluctuante (26, 30 și
31). Mucinul reprezintă componenta principală a mucusului (18). Pînă în
prezent au fost identificate 13 gene distincte de mucin (11, 18). Mucinul
este împărțit în trei grupe pe baza proprietăților structurale: cu
aderență la membrane (MUC 1, 3, 4, 12 și 13) , care formează gel (MUC 2,
5AC, 5B și 6) și ușor solubil (MUC 7). Cele patru mari gene de mucin care
formează gel sunt localizate în cromozomul 11.p15.5 (12, 18). Mucinul 5B
este tipul principal de mucin care formează gel produs de epiteliul
endocervical și producerea lui atinge vîrful la mijlocul ciclului (10).
Nivelurile de mesaj pentru mucinul 4 ating de asemenea vîrful la mijlocul
ciclului. Au fost descrise două tipuri principale de mucus cervical:
estrogenic și progestativ. Conform modelului Odeblad, tipul estrogenic
poate fi divizat la rîndul lui în subtipurile L, S și P (4). Subtipul L
este cel mai abundent tip de mucus în timpul perioadei periovulatorii și
subtipul P apare aproape de ovulație (8). Mesajul pentru toate tipurile de
mucin se diminuează pe măsură ce nivelul de progesteron din sînge crește
(11). În timpul fazei luteale, este prezent mucus de tip progestativ. |
 |
| |
Tipurile estrogenice de mucus: EP, ES, EL |
Mucusul G, stimulat de progesteron |
 |
 |
 |
Utilitatea metodei Billings ca suport oferit femeilor
pentru a identifica diferitele stadii ale vieții reproductive a fost clar
demonstrată. MOB este un instrument de neprețuit care le ajută pe femei să
identifice aceste stări prin conștientizarea și înțelegerea fertilității.
După cum au afirmat doctorii Billings, „conștientizarea fertilității și
infertilității este o informație importantă care ar trebui să fie
accesibilă oricărei femei. Femeia care își cunoaște secvența de mucus va
putea să detecteze o serie de dereglări ginecologice.”.
Apar întrebări cu privire la momentul din care
neregularitățile secvenței de mucus și ciclul menstrual ar trebui să fie
considerate anormale și femeia ar trebui să meargă să consulte un doctor.
Persistența unor astfel de factori poate crește riscul
altor dereglări ale sistemului reproductiv și se poate datora unor
anormalități metabolice sau endocrine serioase, sau altor afecțiuni care
trebuie identificate.
Dereglările menstruale și alterarea secvenței de mucus
pot fi cauzate de dereglări obstetrice, endocrine, ginecologice sau
iatrogenice. Complicațiile timpurii ale sarcinii, cum ar fi metroragia și
sîngerarea vaginală ar trebui identificate prin recunoașterea unei faze
fertile anterioare, cu o Zi de Vîrf, și pot fi eliminate cu ajutorul
testelor de sarcină ultrasensibile și a scanării pelvice cu ultrasunete.
|
|